În ultimii ani virozele albinelor au luat o extindere tot mai mare, apărând noi maladii virotice în scara planetară. Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare şi se face prin contact între albine şi ingestie (hrănirea larvelor sau transferul mierii de la o albină la alta). Pentru zona continentală unde ne aflăm, un interes deosebit trebuie să acordăm următoarelor viroze: paralizia acută, paralizia cronică, viroza x, viroza y, viroza filamentoasă, puietul în sac si viroza botcilor negri.

Patogenitatea lor creşte în anumite condiţii şi anume: fond radio-activ crescut, fond toxic, nosemoză, dismetabolii prin hrană necorespunzatoare, exploatare cu intensă spoliere a albinelor şi slăbirea răspunsului lor imun de apărare, călduri si secete excesive.

Diagnosticul virozelor albinelor se pune în baza semnelor clinice şi a examenelor de laborator. Aceste examene sunt de înaltă tehnicitate şi specialitate, necesitând materiale, substanţe şi aparatură corespunzatoare, ca şi personal executant de înaltă calificare.

Semne de boală: larve moarte necăpăcite sau căpăcite fără semne de loca, nimfe moarte de culoare albă-cenuşie. Albinele vii malformate, albine cu un picior sau mai multe, paralizate, albine ce merg prin faţa stupilor fără putinţă de a zbura, albine paralizate, uneori înnegrite şi depilate, alteori cu aspect normal.

Măsurile de prevenire şi combatere a virozelor la albine

La combaterea lor se fac următoarele acţiuni:

• Întreţinerea în condiţii optime a familiilor de albine pe tot parcursul anului, asigurându-se hrană suficientă şi de bună calitate, care să le confere o rezistenţă naturală crescută faţă de infecţiile virotice;
• Chimioterapia bazată pe substanţe de origine naturală de tipul izoflavonolilor, sesquiterpenelor, derivaţilor fenolilor, etc.;
• Realizarea şi menţinerea unei permanente stări de igienă în stupi şi stupină prin eliminarea şi topirea fagurilor vechi, a celui cu puiet mort, neeclozionat, strângerea şi distrugerea prin ardere a cadavrelor;
• Eliminarea schimburilor de material biologic, faguri cu miere şi păstură între stupii suspecţi de boală şi cei sănătoşi în cadrul stupinei;
• Interzicerea folosirii în hrana albinelor a mierii şi polenului ce provine din familiile bolnave sau suspecte de boală;
• În viroze nu se recomandă tratamente preventive cu antibiotice; acestea nu actionează asupra virusurilor, dar creează o rezistenţă a germenilor bacterieni faţă de antibiotic şi rămân sub formă reziduală în produsele stupului;
• Numai în cazul în care apar semne clinice specifice bolilor clasice – bacterioze, micoze, protozooze si parazitoze supraadăugate virozelor, se vor efectua tratamente cu medicamente specifice fiecărei boli în parte;
• Dezinfecţii repetate profilactice şi de necesitate cu una din substantele: sodă caustică, soda de rufe, formol, săpun, cloramina B si apă oxigenată;
• Evitarea aglomerării stupilor în pastoral pentru eliminarea interferenţei ce se produce între albinele din familiile bolnave şi cele sănătoase ca urmare a rătăcirii acestora, ocazii cu care se face contaminarea şi răspândirea generală a bolilor.